Așa cum nu este bine să ne consumăm benzina din rezervor până la ultimul strop, tot așa nu este eficient să devenim „săraci“ de la prea multă dăruire. Și aici nu ma refer doar la bani, ci la orice tip de Energie (stări sufletești, gânduri, atenție, acțiuni, timp etc).
O persoană care oferă prea mult și nu are grijă de corpul sau de Sufletul ei va rămâne, la un moment dat, fără resurse ca să poată continua.
Dezechilibrează. Încalcă o Lege Divina numita Legea Compensației si are parte de suferinte si pierderi gratuite, adica, care nu sunt deloc necesare. Pe lângă faptul că această persoană intervine în lecțiile altora, pentru că nu îi lasă să aibă singuri grijă de ei și să poată evolua, se epuizează și ea.
Astazi, am ales sa iau un exemplu foarte des intalnit de dezechilibru energetic si pierdere in relatie dintre un parinte si copilul sau.
Prima varianta de dezechilibru este atunci când parintele ii daruieste prea mult din Energia sa, copilului
Părintele trage până la epuizare și copilul nu face mai nimic. Or, și copiii noștri au lecțiile lor și sunt supuși evolutiei.
Motiv pentru care trebuie să fim foarte atenți cât oferim și ce oferim, ca să nu intervenim peste lecțiile lor și să le încetinim evoluția. Este ca în povestea cu porumbița și cu oul. Dacă porumbița sparge coaja oului cu intenția de a-și ajuta puiul să iasă de acolo, crezând că el nu poate singur, atunci el nu va fi pregătit în momentul în care va fi nevoie să își ia zborul.
De ce?
Pentru că, dacă el s-ar fi chinuit zi după zi să spargă coaja oului, și-ar fi întărit aripile și asta ar fi făcut posibil ca el să își ia zborul. În cazul acesta, dacă oul a fost spart în locul lui de către porumbiță, acesta nu a avut ocazia de a-și antrena „mușchii“ și, când va încerca să zboare, va pica din cuib și va fi mâncat de pisică.
De aceea este necesar să îți ghidezi copilul, nu să faci lucruri în locul lui și să mai spui că o faci și din iubire. Copilul trebuie să învețe responsabilitatea. Ori îi dai prea mulți bani, ori îi dai prea multă atenție și îl răsfeți prea mult, ori îi iei apărarea când nu este cazul, nelăsându-l să înțeleagă greșelile pe care le-a făcut.
Riscurile se înțeleg de la sine, nu?
Îi dai prea mulți bani copilului și nu îl înveți valoarea banului, ajunge să îi cheltuie ușor pe viitor și nici nu va ști cum să se întrețină.
Înțelegi cum ai dezechilibrat?
Legea Compensației îți arată că ai dat prea mult într-o parte și asta te va costa. Poate copilul tău va pierde 10 ani din viață până își va da seama cum stă treaba cu adevărat în societate. Poate vei ajunge nemulțumit și te vei îmbolnăvi de „inimă rea“ pentru că ai făcut, în viziunea ta, tot posibilul ca să îi fie bine și el nu te ascultă deloc sau există un risc de a ajunge „un ratat“.
A doua varianta de dezechilibru este atunci când nu dăruiești destul
Un alt exemplu este, evident, acela când părintele nu are „destulă grijă“ de copil.
Când nu se implică în creșterea lui și crede că, dacă îi trimite bani sau îl întreabă din când în când „ești bine?“, este de ajuns.
Prin Legea Compensației, părintele își diminuează conexiunea cu copilul lui, lucru care poate duce chiar și la o ruptură între ei. Să spunem că părintele muncește foarte mult și este interesat să facă bani. El câștiga bani, dar pierde, prin compensație, în relația cu copilul.
